PUTEREA DE A ÈŠNCHIDE UÅžA
Uneori e mai bine să taci
şi să îl priveşti pe celălalt prin fereastra sufletului tău...
Să-i vezi norii din ochi şi ploaia din inimă
chiar dacă el se minte cu soare şi curcubee.
Uneori e mai bine să taci
şi să observi mersul zilelor şi al nopţilor
respirând cerul liber
chiar dacă celălalt îşi închide singur uşa coliviei
cu o cheie de aur,
pe care şi-a făurit-o din frica lui de nemărginire
ÅŸi de zbor,
şi de înalt.
Uneori e mai bine să taci
şi să ai curaj să te iubeşti mult, atât de mult,
încât să îi dai drumul celuilalt să îşi pună singur cătuşele
îndoielilor şi ale laşităţii faţă de propriul suflet
şi să îţi umpli noaptea cu răcoarea lunii
Uneori cel mai bine e
să îi arăţi Iubirea celuilalt
iubindu-te pe tine şi închizând uşa lui "poate" sau "ce-ar fi dacă"
şi plecând SĂ TRĂIEŞTI
acolo unde se deschide uÅŸa
unui alt suflet care ştie să se iubească.
Uneori este minunat
să descoperi că Iubirea adevărată
este dincolo de uşa pe care tocmai ai închis-o
şi că aştepta calmă şi statornică.