"Când l-am cunoscut / am cunoscut-o eu, relaţia în care era, era deja nefericită/ terminată..." Aşa încep multe dintre mărturisirile celor care vin la consiliere pentru că binele nu e chiar atât de bine precum s-au aşteptat. Şi vor să înţeleagă de ce cel/cea care le-a spus cu aere de victimă cât de chinuit/ă este în relaţia aceea de c... - mă scuzaţi, disfuncţională - continuă să stea în ea, deşi declară că îşi doreşte un nou început, că numai pe partenerul/a cel nou/ cea nouă îl/ o doreşte, dar...soarta, familia, banii, copiii, afacerile, prietenii, toate conspiră să stea în calea fericirii lui!
Da, da, ştiu, dragostea e oarbă, să te ferească sfântu' de ceasul "ăla" etc. etc. Nu întotdeauna te îndrăgosteşti de cineva liber, n-ai ce să faci... Toate sunt scuze pentru a nu face un gest atât de simplu, dar şi atât de dificil ca cel de a refuza să intri într-o relaţie nouă cu cineva care încă este prins într-o poveste veche din care nu are curaj să iasă din varii motive, puţin contează care, dar în care stă cu suferinţa şi compromisurile de rigoare. Sau scuze pentru cei care trăiesc într-o relaţie defectă, dar nu pleacă din ea deşi pretind că au găsit ceva mai bun, de fapt un loc cald unde îşi pot plânge de milă....cu beneficii pe deasupra!
Prima condiţie a începerii şi naşterii unei relaţii sănătoase de cuplu este ca cei doi să fie liberi. Nu înseamnă că nu poate avea fiecare bagaje emoţionale şi experienţe dureroase acumulate din relaţii anterioare, dar e absolut necesar ca fiecare să aibă determinarea de a "închide definitiv poarta" către acea relaţie care i-a produs suferinţă înainte de a începe căutarea unui nou partener. Şi să facă acel proces de curăţare şi vindecare, să elibereze spaţiul interior de prezenţa celui care a rămas în spatele porţii. Altfel, este ca şi cum ai invita un musafir pentru prima oară într-o casă plină de gunoaie şi de resturi de la o altă petrecere.
Pentru că îndrăgostirea este un proces chimic şi impulsiv, mulţi oameni confundă acest proces cu iubirea şi cred că acea imensă forţă de atracţie de la început va rezolva ca prin minune orice problemă şi va fi ca o baghetă magică cu ajutorul căreia vor şterge brusc toate problemele anterioare, vor cicatriza instant rănile şi vor elimina din viaţa lor tot ce este deranjant. Celebra zicală "iubirea învinge totul" este valabilă pentru IUBIRE, în integralitatea ei, nu pentru fazele ei intermediare. Căci iubirea cere în primul rând timp, apoi răbdare de a trece teste şi probe, echilibru, reflecţie, discernământ. Ea nu este dată, ci construită.
Starea de bine dată de îndrăgostire îi face pe mulţi să uite tocmai de acel necesar proces de închidere definitivă a porţii şi de curăţare a oricăror resturi din relaţia anterioară.
Care sunt principalele semne că cineva nu a parcurs acest proces?
- nevoia de a vorbi despre fostul partener/ fosta parteneră chiar şi sub forma de a îl/o blama, de a îi sublinia defectele şi viciile şi de a relata episoadele traumatice, cu tendinţa de a se victimiza, de a stârni înduioşarea noului partener/ noii partenere;
- păstrarea unor obiecte, amintiri din fosta relaţie la vedere - fotografii, haine, suveniruri din călătorii;
- continuarea schimbării de apeluri sau mesaje cu fostul/fosta sub pretextul că "menţinem relaţii civilizate" sau "am rămas prieteni", cu excepţia situaţiei în care există copii, dar şi acolo comunicarea trebuie să fie limitată strict la problemele care îi privesc pe aceştia şi nevoile lor de creştere şi educare;
- păstrarea contactelor pe reţelele de socializare, chiar dacă schimbul de mesaje nu se face public sau în mesaje private, deoarece acest lucru semnalează că încă există nevoia de a şti şi urmări ce face celălalt, de a îi vedea pozele sau intenţia de a îl face gelos pe fostul prin afişarea unor fotografii din noua relaţie sau a unui status relaţional anume;
- tendinţa de a merge cu noul partener / noua parteneră în locurile frecventate de obicei în fosta relaţie (uneori chiar cu speranţa secretă de a îl/ o reîntâlni şi de a îi provoca gelozia prin afişarea cu noul partener / noua parteneră)...şi lista poate continua.
Ȋncheierea unei relaţii este un proces dureros şi fiecare are nevoie de timpul lui de integrare a lecţiilor din acea experienţă şi de regăsire de sine, dar în cele mai multe cazuri, tocmai pentru că este dureros, oamenii fug de el căutând foarte repede o nouă relaţie, care de fapt nu este decât un pansament şi, ca orice pansament, se foloseşte atâta timp cât rana e nevindecată, după care....se aruncă. Dar atâta timp cât nu se parcurge acest proces nu se poate vorbi de un "drum nou", nu se poate construi o relaţie pe baze sănătoase. Nimeni nu vrea să stea într-un loc necurăţat, să aşeze mobilă nouă peste mobila roasă şi şchioapă, tocită de alte persoane şi teoretic niciodată nu am invita conştient pe cineva într-un loc în care au rămas resturile de la o masă festivă anterioară. Şi totuşi exact asta facem când intrăm în relaţii noi fără să le fi încheiat cu adevărat pe cele vechi!
Dacă tocmai crezi că ţi-ai cunoscut iubirea vieţii, dar ea e "puţin" căsătorită sau trage de un divorţ, mai stă un pic într-o relaţie din care "sigur" va ieşi, dar nu vrea să îl/o rănească pe cel pe care pretinde că îl/ o va lăsa sau afli că e implicat într-o relaţie incertă, deschide congelatorul, ia nişte cuburi de gheaţă şi pune-le acolo unde arde mai tare. Te asigur că te costă mult mai puţin decât să devii coşul de gunoi sau pansamentul acelei aşa-zise iubiri. Viaţa e într-adevăr complicată şi oamenii se pot întâlni în etape de viaţă foarte diferite sau dificile, dar e necesar să ştii că primele şi cele mai concludente dovezi de iubire sunt RESPECTUL şi PREŢUIREA pe care ţi le arată celălalt luându-şi timp "să se primenească" - adică să închidă poarta şi să facă acea curăţenie, să îşi spele sufletul şi să şi-l aşeze în straie noi, astfel încât să te primească în mireasmă de proaspăt doar pe tine. Orice altceva este născut din rană, din tânjiri şi ataşamente nevindecate, din nevoi şi neputinţe, care sunt omeneşti, dar niciodată nu vor hrăni sănătos o iubire.
Tu ai închis poarta înainte de a pleca la un drum nou?